sia_biss

Anul 2008 este un punct de reper pentru mine cu privire la muzica. De atunci am inceput sa fiu mai atenta si sa am mai multe pretentii de la mine legat de ceea ce ascult. Cam asa am aflat-o pe Sia, binenteles cu Breathe Me. Nu stiam cum arata, nici clipul nu il vazusem, desi sunt criterii importante pentru mine, o sa intelegi pe masura ce mai vii pe aici de ce. Mi-a placut foarte mult vocea si lejeritatea ei. Stii cand te trezesti si de la lenea pe care o ai nu poti nici sa articulezi cuvintele sau cand ai chef sa te rasfeti, prelungesti vocalele? Cam atat de intima am simtit ca este cantata si prin asta mi se pare ca a dat putere si versurilor care cantate altfel poate ca ar fi parut fara mesaj. Ca o paranteza, cred ca o melodie cu niste versuri gandite si transmise bine prin voce poate sa te puna pe ganduri, poate sa iti schimbe perspectiva, poate sa te faca sa iti pui intrebari. Tu te-ai intrebat pana acum de exemplu, de cate ori ai repetat aceeasi greseala? Pe mine Sia chiar m-a facut sa ma intreb asta prin versurile ei: “I have been here many times before /┬áHurt myself again today”…

Dar sa revin la Sia din ultimii ani, pe care pana ieri am ignorat-o. I-am vazut cateva dintre noile clipuri, i-am auzit cateva melodii, dar asocierile pe care le-a facut cu alti cantareti din zona pop, m-au facut sa nu ii mai acord foarte multa atentie. Da, sunt un pic snob sau superficiala. De ex. daca nu imi place Beyonce, nu ii iau in seama nici pe cei care se asociaza cu ea. Si totusi, prietena mea buna mi-a strigat in ureche ca ea vrea la Sia si dupa ce mi-a trecut socul ca vine in Bucuresti, am cautat un live recent si am dat peste cel de mai jos.

De la minutul 5 m-a cucerit. Bucuria pe care o emana. Nu fericire, ci bucurie, pentru ca din clipurile pe care le-am vazut ulterior se pare ca nu prea ii place sa se afiseze in public, deci prezenta ei pe scena nu e o fericire, nu e ceva la care ea aspira, insa poate fi o bucurie tocmai prin implicarea ei de a fi acolo, atunci, si a se simti bine. Apoi inocenta, atentia pe care i-o acorda pustioacei, simplitatea ei, a bandului a atmosferei si a publicului m-au facut sa ii acord atentie si sa imi doresc la concertul ei.

Deci, multumiri prietenei mele bune (#bestfriend), multumiri mie, ca i-am mai dat o sansa si multumiri Siei ca nu vrea sa fie altfel decat este.

Asa sa fim toti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *